Sfoara, unul din cele mai utilizate materiale în ambalarea și organizarea produselor în depozit, poate fi confecționată din polipropilenă, nailon sau poliester. În acest articol ne vom referi la sfoara fabricată din polipropilenă și vom încerca să descoperim câteva lucruri interesante despre polipropilena în sine.
Polipropilena este invenția profesorului Natta încă din 1954. Trei ani mai târziu o găsim comercializată sub brandul Moplen. Polipropilena se procesează simplu, densitatea sa este joasă și costul său este mai mic în comparație cu alte tipuri de polimeri.
Tipuri de polipropilenă
În mod obișnuit polipropilena se împarte în trei tipuri: homopolimer cu rigiditate mare, copolimer cu rezistență mai mare la impact și coporimer random sau static cu o transparență ridicată.
- Polipropilena cu homopolimer. Acest tip de polimer presupune existența unei singure unități de propilenă de-a lungul lanțului de unități de propilenă preponderent izotactice. Acest lucru îi conferă o structură cristalină. În consecință, polimerul va avea un nivel ridicat de rigiditate la temperatura camerei și un punct de topire ridicat, însă gradul de transparență va fi mic iar puterea impactului diminuată.
- Copolimer random. Conține în general mai multe părți de polipropilenă dar și cantități mici dintr-un monomer, cum ar fi etilena sau butanul. Această porțiune mică de monomeri intervine în structura normală a polipropilenei și în final reduce uniformitatea cristalină din polimer. La temperatura camerei acest tip de polimer se remarcă printr-un grad mai mare de transparența în comparație cu homopolimerul. Un alt beneficiu important al adăugării de comonomeri este că aceștia reduc punctul de topire, ceea ce înseamnă că copolimerul random (static) poate funcționa la fel de bine și pe post de strat de sigilare la cald pe folia PP.
- Copolimerul de impact este cunoscut și sub denumirea de copolimer heterofazic. Această structură multifazica se compune din cauciuc etilen-propilen dispersat într-o matrice, care este de obicei un homopolimer. Ramforsarea de tip cauciuc inbunatateste rezistența la șoc, mai ales la temperaturi scăzute (chiar și la punctul de îngheț). Cu toate acestea, rigiditatea rămâne destul de mică și ca urmare impactul este excelent.
Tipurile comerciale de polipropilenă sunt disponibile într-o paletă largă de distribuții moleculare, fluxuri de topire și variante de co-monomer. Proprietățile fizice ca densitatea scăzută, permit polipropilenei să fie utilizată cu încredere pentru folii, fibre și benzi.
De la momentul apariției și până azi, polipropilena a suferit un proces de tranformare în sensul că a devenit mai calitativă. Polipropilena se utilizează azi pentru o multitudine de aplicații și se poate procesa prin multiple tehnici de prelucrare.
Câteva din cele mai importante destinații pentru polipropilenă sunt:
- ambalaje diverse (găleți, flacoane, pahare, tăvi)
- piese de mobilier (mese și scaune din PP)
- articol de menaj (cutii, recipiente)
- capace
- sfoară
Sfoara din polipropilenă – beneficii
- Plutește. Este o caracteristică extrem de interesantă și utilă. E ușoară și se poate manevra simplu. Se utilizează și în sporturile extreme de apă (ski nautic) pentru că are întindere și rezistență bună.
- Este ieftină în comparație cu alte tipuri de sfoară.
- Este aproape inertă când intră în contact cu alte substanțe chimice sau solvenți. Rezistă foarte bine în contact cu acizii, bazele și solvenții.
- Rezistentă împotrivă mucegaiului.
Sfoara de polipropilenă – limite
- Nu este cea mai puternică sfoară. Nu e recomandată ca frânghie de siguranță în timpul eforturilor mari.
- Polipropilenă este sensibilă la ultraviolete. Se subțiază și se slăbește dacă este lăsată în soare.
- Este elastică (aproape la jumătate în comparație cu sfoara din nailon).
- Polipropilena este rigidă si alunecoasă. Dacă trebuie să faceți noduri gandiți-vă la acest aspect.